Si totusi … Romania. O viziune feminina asupra valorii Romaniei

  

„Avem nevoie mai presus de toate de o privire critica si cat mai putin ingaduitoare: sa ajungem sa separam odata mediocritatea si impostura de valoare. In laturi!, exclama Titu Maiorescu, la 1886. E un demers care ar trebui actualizat. Va reusi Romania sa o faca? In ce ma priveste, n-am nici o solutie si nu stiu daca exista vreuna, in afara de asezarea lucrurilor in timp. Multe depind de mersul omenirii in ansamblu. N-avem nici cea mai mica idee incotro merge Europa, incotro merge lumea. ” Asa se incheie cartea „De ce este Romania altfel?” de Lucian Boia. O lectura usor de ingerat dar greu de digerat. Pentru mine. E prima data cand vad clar perspectiva pur masculina asupra Romaniei. 

„Cand va intra in normalitate?”
In afara oricarui „club” de societati civilizate. Intarziata. Impura genetic si lingvistic. Instabila. Iresponsabila. La mila strainilor. Inculta. Incapabila. Infidela. Schimbatoare. Complexata de inferioritate. Formala. Inautentica. Țărană. Usor de pacalit. Usor influentabila. Inapoiata. Neascultatoare. Fara initiativa. Apatica. Fara coloana vertebrala. Rusinoasa. Cu umor. („O, tara trista, plina de umor” G. Bacovia). Tulbure. Corupta. Fara valori!

Ai zice ca un barbat vorbeste despre o femeie. O femeie rea, capricioasa, proasta, dar mai ales o femeie incapatanata. Incapatanata de a ramane ceea ce e: femeie. 

Necesitatea scrierii unui eseu pentru Romania a devenit iminenta, urgenta in mine si nu am de gand sa i ma impotrivesc. De mult tot mocnea.

Nu, nu voi acuza si invinovati pe nimeni. Dimpotriva, mi-e mila. Aruncarea vinii stim cu totii ca nu ajuta vreodata. Vreau doar sa prezint perspectiva feminina asupra civilizatiei omenesti actuale si asupra „incapatanarii” Romaniei de a se dezvolta economic, cultural, social si in toate celelalte aspecte atat de apreciate de societatea patriarhala. 

„Ia te uita! Toate celelalte tari occidentale s-au dezvoltat, s-au emancipat, au progresat economic, au dezvoltat societati mari care merg bine, ca pe roate. Doar tu, Romania, ai ramas de rusinea lumii! O taranca! O inculta! O inapoiata incuiata!”

Si daca n-as fi trait „dincolo” aproape noua ani, poate chiar te-as fi crezut! Da, pe tine, pe Barbatul care a gandit, sapat, taiat, doborat, forat, exploatat resurse naturale si construit in final acest progres economico-socio-cultural si tehnologic. Da, pe tine, Barbatul care a urmarit cu ochi obiectiv si consemnat meticulos in istorie progresul Barbatului, infaptuit de Barbat, pentru Barbat. Asta e! E ceea ce e si nu are rost sa pretindem ca nu e. Ingaduim.

Dar nu te cred. Fiindca stiu care a fost pretul acestui progres in occidentul atat de idolatrizat: disparitia aproape completa a femininului nu doar in social, dar chiar in individ. In lipsa femininului, nebunia masculinului (atat de vizibila in Statele Unite acum, cred ca stiti la cine ma refer, nu as vrea sa ii mentionez numele) se manifesta cu desfatare in goana lui spre autodistrugere. O voce feminina ar sopti: „Nu-i mai acorda atentie, nici macar un dram!”

E interesant de observat evolutia egoului masculin. „Pot sa fac! Ba mai mult, eu singur pot sa fac! Nici vorba sa ma ajute vreun atotputernic, atotstiutor si atotiubitor! Nu! Vreau sa fac eu singur! Fiindca pot! Pana pe la cinzeci-saizeci de ani! Apoi, cand puterea imi decade imi voi petrece anii neputintei blestemand cu ciuda pe cel atotputernic, a carui existenta am tot negat-o pana nu demult. Resurse naturale? Planeta? Eh, nu ma gandesc asa departe! Cui ii pasa de cateva gaste moarte? Am facut ce am vrut fiindca am putut.”

Resursa naturala cea mai de pret este insasi femininul. Americanii l-au izgonit departe. El se mai mentine viu doar sporadic in fragila celula a societatii: familia. Familia imigrantilor, mai exact. Asta in cazul in care „capul” nu detine puterea absoluta de decizie… si denigrare a oricaror initiative si preocupari specific feminine. E uimitor cat de demn de mila e sa fii casnica, sa mentii casa curata, sa cresti copii, sa infrumusetezi, sa tii companie batranilor, sa creezi comunitati  …  „Ar fi cazul sa iti gasesti si un job … de barbat. Sa pornesti un business, ceva … Ceva, orice, dar nu sta toata ziulica acasa!”

„Ce inseamna feminin?” aud intrebarea barbatului cititor.

Feminin e sa te intrebi „ce folos real aduce vietii oamenilor aceasta noua idee de a construi, de a intreprinde?” 

Feminin e sa intrebi „daca are valoare cu adevarat, cum se poate face cu cheltuiala minima de resurse naturale si efort omenesc?” 

Feminin e sa intrebi „e frumos? Va inalta sufletul si constiinta umana?” 

Feminin e sa intrebi „cati oameni va face fericiti?”, „ce informatie merita a fi transmisa noilor generatii?”, „cum putem avea grija de natura si pamant?”, „cum putem sa ne avem bine cu vecinii?”, „ce talent se cere incurajat in acest copil?”, „care e secretul sanatatii fizice si mentale? Cum ne vindecam de boli vazute si nevazute?”, „cum putem sa invatam sa ne bucuram mai mult, mai amplu, mai profund, mai subtil de tot ce ne ofera viata si pamantul?”, „cum iubim mai mult?” s.a. 

Astfel se produce un progres curat, trecut prin filtrul marunt al structurii feminine. Un exemplu care imi vine in minte este Italia. Italia, si ea, o alta instabila, capricioasa, corupta, etc … si alte peiorative feminine. Femininul e inca puternic in Italia. Armonia familiei. Aprecierea frumosului. Adorarea Mamei. Sofisticarea simplitatii. 

Dar in Romania?

Romania, o taranca simpla. Atat de simpla incat e perfect invizibila. Satul. „Vesnicia s-a nascut la sat” a cantat poetul. Eu acum, locuind la sat de trei ani, pot sa incuviintez „Da! Am simtit-o.” Din perspectiva mea, la sat viata decurge la fel ca acum mii de ani si nimeni nu ar simti nevoia sa schimbe ceva. De ce? E viata adevarata, pura, fara pretentii, fara excese, fara extravagante, fara idei si ideologii complet moarte si absurde, fara politica, fara nebunie. Microeconomia satului, a gospodariei este tot ce e necesar. „A fi om e lucru mare” dar nu e imposibil. Comuniunea completa intre barbat si femeia ce l-a acceptat ca sot tine lumea. Nimeni si nimic nu o va desface. Fiindca e insasi Viata! Aici, la sat, am cunoscut-o. Un barbat foarte cult, foarte civilizat si mai ales foarte barbat nu o poate vedea, cunoaste. Ea trebuie simtita. Cu femininul din tine. Eu simt pamantul de sub Romania ca pe o inima mare, calda, darnica. Cred ca e inima planetei. 

Romania este inca cea mai rurala tara din Europa. Slava Domnului! E „altfel”. Nu chiar. La sat, oriunde in lume e la fel in esenta. Acelasi ritm cosmic. 

Romani, nu mai zaboviti cu luptele ideologice si sociale ca ele vor exista atata timp cat voi le veti sustine. Ideile n-au vointa si forta proprie. E posibil sa va doboare, sa va distruga, daca nu trupeste, in mod sigur mental. Asta datorita absurdului din ele. Priviti spre vest mai atent! Dar, din pacate, asta e de fapt razboiul lumii. E razboiul barbatului cu propriul sau ego, in care barbatul tinde spre a deveni om si egoul tinde a se umfla din ce in ce mai mult, ca broasca din fabula. Mi se rupe inima de mila pentru barbat dar cum sa-i port eu razboiul? Cum sa il intorc acasa? Sa il chem …  „Acasa e bine. Acasa e familia. E viata. Nu e nimic de dovedit nimanui. Nici chiar tie insuti.”

Si iata valoarea cea fara de pret pe care Romania cea fara valori o ofera lumii: vesnicia. 

Parca aud vocea barbatului cititor : „Eh, si ce sa fac eu acolo la sat? Ce e de facut? Cred ca o sa ma plictisesc toata … vesnicia!” 
He he. 

Ei, asta e o alta poveste. Dar plictis, nu! In nici un caz. Nu. Nici nu exista macar acest cuvant aici, la sat. Asa cum nu exista multe altele …  

Pe cand altele … Exista. 

 „Randuiala”, „Dumnezeu”, „cuget”, „simtire”, „vreme”, „cer” s.a.
O femeie incapatanata a ramane femeie, sotie si mamă, scriitoare (dupa indemnul sotului meu).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s