Noi și lumea

Scrieri mai vechi … dar tot noi.

Value of the Person's Blog

P664

Și iarăși m-am depărtat. Și mi-e din ce în ce mai rău. Voci rele îmi dau comenzi. Îmi cer să le învârt lumea. Să le port grămada inutilă de idei interesante. Cine sunt ei de fapt? Doar niște creiere cu voci și idei. Ce știu ei? Să își dăruiască moarte. Dar nu moartea cea mică ce duce la viață. Ei merg moarte, gândesc moarte, rostesc moarte, respiră moarte. Ei sunt morții veșnici. Ei sunt iarba uscată. Iar iubirea Ta e cuptorul. Eu mă arunc de bunăvoie în cuptorul Tău. Un cuvânt de-al Tău și lutul ce sunt se înmoaie. O privire, mă umple cu miere. Apoi un parfum de pini și de mare, mă îmbată de atâta trezvie. Ce sunt? Sunt plajă și mare orizont și destin. Sunt noaptea de vis și cerul aprins de aripi de foc și de tunet. Sunt chiar calul și sabia.
Noi, doi copii desculți…

Vezi articol original 96 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s