Floarea de măr – o poveste

Ilustratie: Marcel Rusu

Ario era o fetita curioasa cu ochi castanii. Iarna aceasta ea s-a mutat impreuna cu familia ei intr-o casa noua.
– Mama, avem un copac in curtea noastra! striga ea, cu ochii stralucind de bucurie.
– E un mar, i-a raspuns mama zambind.
– Un mar! Un mar! Crengile lui aproape ating fereastra dormitorului meu…
Curand zapada s-a topit si soarele incepea sa-si arate puterile sale cu tot mai multa incredere. Primavara se apropia, cu mirosuri de pamant ud si fire de iarba verde, curata.

Ario isi iubea noul ei dormitor, mai ales fereastra. Era mare si destul de joasa sa poata sedea pe marginea ei, perfect pentru privit afara. Dar Ario nu privea doar afara. Ea se uita mereu la un anume loc pe o anume creanga a atat de dragului pom fructifer din fata ferestrei ei. Ario se intreba cateodata cum poate cineva sta in picioare atat de mult fara sa oboseasca. Lucrul preferat la care Ario privea era un muguras de floare de mar.

Nici macar nu era inca deschis. Dar tocmai asta era cel mai minunat. Ario dorea sa vada momentul maret al deschiderii florii de mar. Asa ca ea il privea de cate ori nu avea nimica important de facut, cum ar fi mersul la scoala, sau facutul lectiilor, sau spalatul dintiilor.
– O sa te racesti, Ario, i-a zis mama, invelind o patura calduroasa in jurul umerilor ei.
– Mama, cat mai este pana se deschide?
– Nu stiu. Fiecare copac e altfel. Fiecare mugure e altfel.
– De ce?
– Ca sa fie mai interesant, probabil.

Ario mereu mergea la culcare gandindu-se la mugurele ei preferat. Incerca sa-si imagineze daca floartea va fi toata alba sau daca va avea un pic de roz pe margini. In unele zile soarele stralucea pe cerul albastru. In alte zile, ploua si ploua parca dintotdeauna. Cateodata, vantul era atat de puternic incat Ario se temea ca micutul ei mugure va fi ranit sau chiar smuls de pe creanga. Dar el era mai puternic decat toate vanturile.

Ario se uita la mugure dimineata, inainte de a merge la scoala. De indata ce se intorcea de la scoala, ea fugea sus in camera ei sa vada daca ceva s-a intamplat. Isi facea lectiile, manca de cina, isi punea pijamaua si-si spala dintii. Apoi il privea iarasi inainte de a merge la culcare.
Seara aceasta ea se simtea cumva diferit. Vroia sa stea treaza toata noaptea sa priveasca mugurele ei de mar in lumina lunii.
– Ario, cred ca iti este tare somn acum, mama a zis. E vremea de culcare.
– Inca zece minute, mama, te rog! s-a rugat Ario.
– Bine! Inca zece minute.
Dupa cinci minute mama s-a intors. Usor ea si-a ridicat mica ei floare adormita din scaunul de langa geam si a asezat-o in pat. Apoi mama a aruncat o privire pe geam afara si a zambit.

Era o dimineata glorioasa de duminica. Soarele stralucea fericit pe fata lui Ario, gadilindu-i nasul si genele. Pasarele ciripeau in copac. O briza usoara patrunse in camera, dansand cu perdelele. Ario si-a deschis ochii incet. Si-a intins bratele si picioarele si apoi s-a ridicat.
Cand mama a venit, Ario sedea in scaunul de langa fereastra cu fata ingropata in palme. Plangea.
– L-am pierdut, mama. Am pierdut momentul …
Mama a privit afara si respira adanc. Aerul era proaspat si intregul mar era in floare.
– Nu-i asa ca e pur si simplu minunat? a exclamat mama.
Ario s-a oprit din plans si si-a ridicat din palme fata uda. Intr-adevar, totul era frumos: cerul senin, soarele, pasarelele, briza dulce si calda si mai ales marul inflorit.
– E minunat, a zis ea incet, stergandu-si lacrimile.

Mai tarziu, la micul dejun, mama a avut o surpriza pentru Ario. Ea a scos din sertar o camera de luat vederi si i-a dat-o lui Ario. Ario a deschis-o si … incredibil! Era un video cu dragul ei mugure de mar deschizandu-se in noapte. Ario a sarit si a imbratisat-o pe mama plangand. Ario si-a amintit atunci toate momentele petrecute privind mugurele de mar … in soare, in ploaie, in noapte. Lacrimi de bucurie cadeau pe obrajii ei.

– Imagineaza-ti cum se va transforma floarea de mar intru-un mar frumos, a zis mama.
Ario ramase nemiscata. Nu se gandi-se la asta niciodata. Ea credea ca asta a fost tot. Sfarsitul. Tot ce visase era o floare de mar. Dar era mai mult. Mult mai mult … de vazut, de asteptat, de visat …

Sfarsit

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s